Archive for the ‘Jurnal’ category

Câte poți face într-o secundă?

March 8th, 2010

Astăzi am realizat, gândindu-mă la câteva întâmplări stupide din trecut, că sunt oarecum dependent de energie. Unde-s vremurile când hainele se spălau de mână, când te chinuiai o ora să faci o amărâtă de înmulțire (Nu era start->run->calc). Poate că multe au evoluat dar consider că mai tare ne-am lenevit.

Fenomenul denumit mesagerie. (Mess)

Poate ar exista și aspecte pozitive, însă tind să cred că nu. Majoritatea dintre noi preferăm să discutăm prin mesageria instantă decât să ieșim la un “suc” (ca să cenzurez cuvântul bere, șpriț, rachiu, vin…). În primul rând mi se pare ciudat pentru că online, fiecare dintre noi avem o față, să fim serioși.. prietenul ideal? Sincer, când ai ceva de spus important mai bine o faci față în față. E mult mai bine, vei avea respect și înțelegere. Și plus că poți face mai multe deodată, o gură de aer curat nu strică niciodată.

O simplă zi de vară

Tehnologia ar fi trebuit să facă totul mai ușor, în schimb mi se pare că tot binele este spre rău. Că tot spuneam de acea întâmplare care mi-a deschis ochii.

Era într-o zi de vară prin 2009 când mă pregăteam să ma duc la jobul de vacanță. După cum bine m-am obișnuit să fac asta în ultimele 10 minute, întâmplarea nefericită a făcut să cadă curentul. Deci ghiciți: Centrala nu mai mergea, fierul de călcat nici atât, toate documentele le aveam salvate în PC. Norocul meu a fost că toate au revenit la normal în 5 minute, dar mă întreb: Dacă nu ar fi fost așa?

Siteul săptămânii 2: Zen Habits

March 7th, 2010

Zen Habits (http://zenhabits.net/) este unul dintre blog-urile cele mai vizitate de pe Internet cu mai mult de 160.000 de abonați, referindu-se la realizarea obiectivelor, mărirea productivității, GTD, motivare, precum şi punerea în aplicare cu succes a obiceiurilor bune.

zenhabits

Sfârșit.

February 5th, 2010

E ciudat să şti că în secundă următoare vei muri, chiar şi atunci când poţi face ceva că să opreşti asta, dar pur şi simplu nu vrei. Tot ce îţi doreşti este să îmbrăţişezi moartea în săruturi calzi, tandre şi iubitoare, iar totul să fie că o primă iubire, ca o atingere ce te face întodeauna să tremuri.

Doar nisipul umed, picurat cu lacrimi ale cerului te mai răneşte. Ai pierdut prea mult şi totuşi prea puţin. Ai lăsat totul în urmă, ai uitat de noi, de zâmbete şi de gânduri impuse. Nimic nu te mai poate salva, alergi prea repede în nefiinţă. Iar fiorul plăcut se preschimbă în tăcere, o tăcere atât de puternică încât te surzeşte, te macină în interior şi ucide fiecare amintire.

Totul este mult prea gri, simţi cum inimă îţi bate cu putere, atât de clar, dar totuşi fără de rost. Pentru un moment îţi simţi viaţa cum trece pe lângă tine, simţi chemarea ei printre ochii lăcrimânzi, dar totuşi nu o poţi auzi, ca un zgomot în depărtare.

Voi fi mâna care încearcă să te tragă din infern, îngerul ce nu te va părăsi niciodată. Nu voi renunţă la tine, chiar dacă m-ar costa viaţa! Îmi oferi un scop, o dorinţă… eşti motivul şi cauza mea, voi luptă până la sfârşit, înaintând mereu, pentru o nouă înfrângere.

Câteva gânduri despre 2009.

December 28th, 2009

Încă un an s-a dus. Sincer nici nu am simțit când a trecut 2009 acesta fiind chiar important pentru mine, m-a ajutat cel mai mult la formarea caracterului. Chiar îmi aduc aminte cum eram pe la începutul lui 2008, naiv și timid… sunt oarecum amuzat de asta, deși mulți mi-au spus că eram mult mai “cuminte” atunci. Bănuiesc că era necesară schimbarea, acum pot spune că sunt 100% sigur pe mine și că pot realiza mult mai multe în 2010. Chiar mi-am propus să fiu mai bun cu lumea, să ajut pe oricine, chiar dacă nu îmi este prieten (Maxim am zis!).

Realizări

Revenind la anul acesta, care din păcate, mai are puțin și se termină. Dacă stau bine și mă gândesc, am realizat tot ce mi-am propus:

  • Am fost în vama veche. Deși mi-am dorit de foarte mult timp să fac asta, abia anul acesta am reușit să îmi îndeplinesc acest  vis, a fost genial, mie unul mi-a plăcut. Cuvânt cheie? Libertate. Acolo chiar poți face orice vrei, te simți liber, ești doar tu și.. marea. Să mai fie un prieten bun, și ai rețeta perfecta pentru o vacanță incredibilă.
  • M-am apucat să studiez chitara. Un instrument care mie chiar îmi place, m-a ajutat foarte mult să ma calmez și să îmi organizez mintea. Ce îmi pare absolut rău este ca nu am avut prea mult timp să învăț și să studiez, dar mereu când au fost câteva minute în plus, nu am ezitat să nu cânt.
  • Am intrat la liceul dorit. Experiență care pur și simplu mi-a definit personalitatea așa cum am spus anterior, înainte nu prea aveam curajul să îmi exprim ceea ce simt. Însă o cafea și un prieten bun aproape pot face minuni.

Regrete?

Ce regret cu adevărat este faptul că m-am lăsat de grafică, nu mai aveam acea “lumină divină”. Lucrările mele nu mai inspirau nimic, așa că am renunțat. Probabil voi reveni, nu se știe. Un regret de tip realizare aș spune, concursurile de informatică – tic. Deși sunt la științe ale naturii şi nu fac cine știe ce informatică, am participat la concursurile din acest domeniu, unele au ieșit mai bine altele nu. La tic am scos locul 4 pe județ, nu prea mi-a convenit dar asta este, anul asta voi munci mai mult și voi luă totul mai în serios, poate ne vedem la națională.

La mulți ani 2010?

În primul rând ce va doresc tuturor: să aveți un an plin de fericire și bucurie alături de familie şi prieteni. să ne auzim numai de bine.

Iubire?

December 26th, 2009

Sincer, nu prea mă mai pasionează relațiile de la un timp, pentru că pur și simplu nu mai văd rostul uneia; parcă nu mai am aceeași emoție când sărut sau facem lucruri împreună. Oricât de mult mi-aș dori ca totul să fie bine: să ne iubim, să credem unul în celalalt, să ne hrănim cu dorințe și vise inocente, poate uneori copilărești; simt că ceva ma reține, mă trage înapoi din a avea o relație normală.

Te iubesc?

M-am săturat să tot aud “te iubesc”, spus aiurea. Parcă ar fi o nouă modă să spui asta din primele milisecunde ale relației, iar dacă nu o faci prietena / prietenul începe să își tragă paranoia, așa devii catalogat insensibil, nesimțit smdp.

Mereu uităm ce înseamnă cu adevărat, acele 2 cuvinte care iți pot schimba viata într-o secundă. Ok, pentru fiecare poate însemna ceva anume, dar e stupid să fi dependent de cuvinte, ba chiar să ajungi să le cerșești uneori. Nu mă laud că aș înțelege înțelesul ascuns al iubirii, însa sunt 100% sigur, că a iubi, este mult mai mult decât atât.